Eclipsă

Lui Tudor Arghezi

Tînărul stareţ cunoscu păcatul

În braţele unei călugăriţe mici,

Convins fiind că n-a fost el, ci altul,

Demonul lui cu ochi de licurici .


Ce e mai chin e chiar acea plăcere

Pe care-o simte-n rugăciuni și-n post

Cînd îngenunche numai spre a cere

Călugăriţa înger să fi fost .


Înfăşurat în neagra lui sutană

Stă la-ndoială cum ar fi fost mai drept,

Călugăr să rămînă ori satană

Sa poată strînge diavolul la piept ?


Caci dumnezeu fiind plecat de-acasă

Cînd se rărea lumina prin livezi,

S-a întîmplat povestea lor frumoasă

De rai și iad al foșnetelor verzi .


E-atîta dulce zbatere pe ape,

Sfîşietoare-ntre pămînt și cer,

Că îngerii le-alunecă pe pleoape

Rostogolind luceferi în căderi .


Ei bat mătănii chinuindu-și lutul

Și-acum în dureroasa mare lipsă,

Că Domnul pedepsindu-le sărutul

Mai dă din cînd în cînd cîte-o eclipsă .


Tanarul staret cunoscu pacatul

In bratele unei calugarite mici,

Convins fiind ca n-a fost el, ci altul,

Demonul lui cu ochi de licurici.

Ce e mai chin e chiar acea placere

Pe care-o simte-n rugaciuni si-n post

Cand ingenunche numai spre a cere

Calugarita inger sa fi fost.

Infasurat in neagra lui sutana

Sta la-ndoiala cum ar fi fost mai drept,

Calugar sa ramana ori satana

Sa poata strange diavolul la piept ?

Caci dumnezeu fiind plecat de-acasa

Cand se rarea lumina prin livezi,

S-a intamplat povestea lor frumoasa

De rai si iad al fosnetelor verzi.

E-atata dulce zbatere pe ape,

Sfasietoare-ntre pamant si cer,

Ca ingerii le-aluneca pe pleoape

Rostogolind luceferi in caderi.

Ei bat matanii chinuindu-si lutul

In dureroasa lor idee fixa,

Ca Domnul pedepsindu-le sarutul

Mai da in cand in cand cate-o eclipsa.